La cartofi

Informații despre Poveste
Un episod lipsit de vreo semnificație.
1.6k cuvinte
4.33
3.3k
00
Poveste nu are etichete
Împărtășește această Poveste

Marimea Fontului

Dimensiune Implicită a Fontului

Spațierea Fonturilor

Spațiere Implicită a Fonturilor

Font Face

Față Implicită a Fontului

Tema Lecturii

Tema Implicită (Alb)
Trebuie să Intră în Cont sau Fă-ți Cont pentru a vă salva personalizarea în profilul Literotica.
BETA PUBLICĂ

Notă: puteți modifica dimensiunea fontului, fața fontului și puteți activa modul întunecat făcând clic pe fila pictogramă „A” din caseta cu informații despre poveste.

Puteți reveni temporar la o experiență Classic Literotica® în timpul testării noastre Beta publice în curs. Vă rugăm să lăsați feedback cu privire la problemele pe care le întâmpinați sau să sugerați îmbunătățiri.

Click aici
Scorpio58
Scorpio58
26 Urmăritori

Nu e vreo fericire, dar... asta este! Din când în când, partidul ne cere să mergem, ba la manifestații, ba să udăm sau să culegem porumbul, ba să sortăm cartofi...

De data asta, suntem la faza cu cartofii...

Eu, mare responsabil, adică, mai pe românește, șef...

Am în subordine vreo sută de oameni, care mai de care mai entuziast în sortarea cartofilor!...

Băieții, ca băieții, dar doamnele și domnișoarele au ceva mâncărimi sub limbă, că vorbesc, aproape necontrolat, mai ales când trece tovarășul de la sector...

Pe directorul depozitului îl înjură de-a dreptul, direct și pe față, fără perdea...

Ăștia, normal, se dau la mine, că doar eu sunt... responsabilul!

Fă pace, dacă poți!...

În final, o dau pe negocieri -- vreau să știu care ne este norma, apoi, discut cu ai mei și le explic, în clar -- norma este de aici până aici, apoi, funcție de cât de talentați suntem, plecăm acasă...

În contextul ăsta, atitudinea se schimbă. În patru ore, treaba e făcută, iar eu le dau liber...

Se cam oftică tovul de la sectorul de partid, dar nici cu mine nu-i prea vine să se pună -- are, băiatul, ceva instincte...

A doua zi, domnul director al depozitului -- că ăsta sigur nu-i tovarăș cu mine -- ne dublează norma...

S-o creadă el! Îl chem pe tovul de la partid și-i explic, politicos, dar dur și ferm, că bulangiul de director e... un bulangiu!...

Se dă el sufocat de indignare, însă, știe clar, am dreptate...

Oamenii mei nu sunt tâmpiți, lucrând în cercetare, așa că nu-i poate face vreun agramat de director, aprozarist, să-i ia de proști -- explic, clar și ferm, că eu nu-mi pot ține oamenii sub control, dacă sunt luați la mișto...

Cad la pace cu marele reprezentant de la partid, stabilind norma, iar oamenii, dacă tot au căpătat experiență. În trei ore sunt gata.

Normal! Liber!

Să vezi ce săptămână mișto petrecem noi aici!

Mă trezesc cu tovul de la partid că-mi vine cu o fufă, bună, nu zic nu, dar cam distorsionată, ca să mă exprim astfel -- este și ea desemnată ca fiind responsabilă, însă nu face față situației...

Îmi place fufa, recunosc, însă nu-mi place contextul...

Treaba mea, dacă vreau, este s-o ajut pe boarfă să-și coordoneze oamenii...

Ce să fac? Merg cu parașuta. Salut pe toată lumea și, în loc de bună ziua, aproape că primesc înjurături...

Unii dintre tipi chiar se uită amenințător, de zici că suntem în vreo arenă, nu într-un nenorocit de depozit de legume...

Eu, zâmbesc, liniștit -- doar nu mi-o fi fiind frică!...

Corina, că așa o cheamă, e cam siderată -- n-am eu treabă cu ce simte ea...

Își tot cere scuze pentru reacția colegilor ei, de parcă ea ar fi vinovată...

Văzând-o cum face, aș cam pune-o cu curul pe o grămadă de cartofi, i-aș da jos chiloții și aș fute-o acolo...

Deh, suntem, totuși, oameni civilizați. Nu facem de-astea!...

Totuși, o întreb:

-- Țoancă mică, nu vrei tu, după program, să mergem la o tavernă, o bombă, să bem o bere, sau ce vrei tu?...

Este, clar, dezorientată...

Nu v-am descris-o. Brunetă, tunsă până deasupra umerilor, cu un păr lins de pisicilă, cu niște buze subțiri, de femeie a dracului, cu un năsuc simpatic, cu ochi de veveriță, tare-n cur, cu siguranță...

N-are mai mult de vreun metru șaptezeci, da-i bună rău, rău de tot!...

Mă mănâncă în capul pulii, de nu vă pot descrie, însă sunt suficient de matur și de bine educat, ca să nu-mi permit să mă scarpin, de față cu ea...

Unii se prind mai greu -- mi-e clar! Tovului de la partid i s-a pus pe una din grupul Corinei, iar aia mai are puțin și se dezbracă acolo, în curte, tare mândră c-o bagă ăla-n seamă...

Face tipul ce face și aproape că ne dă dispoziție să dispărem din zonă...

Corina, zici că-i de lemn -- mergem la o cârciumă, propusă de ea -- bere expirată de vreo lună, cu sfaiogi, chestii...

N-o las să bea -- plătesc și plecăm.

E mirată:

-- Dar... de ce?...

-- Ce vrei, fato, s-o dai în boală?!?...

Îi explic -- că ea vrea să facă reclamație...

O duc la mine acasă și o servesc cu whiskey...

După vreo trei pahare, destul de mari, uită că vroia să reclame, ceva, cuiva, chestii...

Singura parte proastă este că mie nu-mi place să fut gagici bete...

O ajut să se dezbrace, apoi o bag în pat.

Este ea cam nelămurită -- se aștepta s-o iau de craci, nu s-o tratez ca pe o copiliță...

O iau în brațe. Trecem la somn...

Fata, sigur, a avut mâncărimi în pizdă toată noaptea! Nu este încă cinci dimineața când îi simt mâna pe pulă -- mai cu jenă, mai cu elan, că ea vrea...

Îi dau, că doar nici eu nu sunt de lemn...

Sus, e gustoasă, jos mustoasă -- i-o dau pe toate părțile, repede și bine, pentru că sunt, recunosc, încărcat, încă de aseară...

Cam greu cu curul, dar nu am milă...

I-o bag și, într-un minut, mă slobozesc...

E destul de surprinsă -- clar nu intră în meniul ei obișnuit fututul în cur...

Chiar, cu toată rușinea, mă întreabă, că ea cum se spală...

-- Te duci la baie, intri în cadă, iei poziția de ouat și o să vezi, lucrurile merg de la sine!...

Are ea ceva pe creier... După mai bine de jumătate de ceas, se înfige-n mine: ce e ea, găină?!?...

Nu, că ar însemna ca eu să fiu cocoș!...

Are labiile rozalii -- vrea pulă, mi-e clar! Trecem la gimnastica de înviorare!...

Bag în ea, la greu...

La început, face fițe, dar n-are cu cine! Sunt nesimțit! Nu văd, nu aud, nu simt!...

Aș și bate-o, dar... chestia asta nu intră în portofoliul meu!...

E rozalie, acolo, jos, iar eu mă distrez teribil alternând -- ba i-o bag în pizdă, ba-n cur!...

Știu că nu-i igienic! Și ce dacă?!?...

Fut la ea, în stilul ăsta, mai bine de-o oră -- deja s-a obișnuit!...

În fine, golit, spălat, la cafea, îmi aruncă bomba: că ea de fapt, e logodită...

Și eu, acum, ce să fac? Să-mi iau pula înapoi?!? Mi-am luat-o, oricum, e la mine-n pantaloni!...

Că ce-i spune ea logodnicului...

Îmi vin dracii:

-- Ia-ți alt logodnic!...

Sunt cu ea sculată, rău de tot! O prind de labiile ei rozalii, i le desfac și-mi bag pula, cu regret că nu am una mai mare -- de elefant, eventual...

Plânge, dar la vrăjeală -- comentează:

-- Ce bun ești!...

Comentez și eu:

-- Ce bună ești! Coarda mea!...

Se supără:

-- Nu mă insulta!...

O întreb, la alegere, ce vrea:

Coardă, curvă, târfă, bagaboantă, târâtură, sau ce?...

... Că preferă să fie o doamnă...

Deh, multe nebune pe lumea asta!...

Se dă pe declarații:

-- Ce-mi place când intri-n mine!...

Nu pot să tac:

-- Ce-mi place când mă sugi!...

Se uită, galeș:

-- Vrei acum?

-- Oricând!...

Mă suge, mă linge, mă zăpăcește...

Sunt varză!...

Are niște sfârcuri de milioane! Mari, tari, cu areole buboase, închise la culoare, dar, clar, dornice de mozoleli...

Lindicul, la locul lui, mare și tare!...

O mângâi, o mozolesc, o și chinui un pic, ciupind-o de ici și de colo...

Țipă, da-i place...

Îmi reproșează că sunt rău -- știu, că doar o fac cu intenție...

Fac mișto de ea:

-- Du-te și reclamă-mă!...

Nu mai zice nimic -- se lasă moale...

O mângâi, o mozolesc, mă joc cu ea în fel și chip -- reușesc chiar să-i provoc și un orgasm, spre mirarea noastră, a amândurora...

Iar am pula sculată, așa că o iau de craci, îi proptesc tălpile pe pectoralii mei de armăsar în călduri și... dă-i!...

O fut de-o zăpăcesc, fără milă, restricții, chestii...

Mă roagă, insistent, să nu i-o mai bag în fund, c-o ustură, chestii...

I-o dau în gură, dar violent -- i-o bag în gât și nu mă interesează că are probleme respiratorii...

Fut așa la ea vreo zece minute -- ceva-mi spune că-i pare rău că nu și-a pus curul la bătaie...

Ejacularea e de vis, însă, din păcate, o apucă voma...

Mă umple, pe pulă, pe coaie, pe pulpele picioarelor, pe cearceaf, face ca totul să devină o mizerie...

Intră în panică:

-- Să nu mă bați! Spăl eu, curăț eu!...

Cu ce fel de oameni o fi umblat, habar n-am!

În fine, așternuturile fiind schimbate, noi proaspăt spălați, o iau în brațe -- este, totuși, o finuță...

I-e frică de mine -- habar n-am de ce, dar... asta este!...

Mă apucă dracii -- sar din pat și-mi aprind o țigară...

Dând-o pe dialog, aflu că logodnicul o cam bate.

Dau eu în bâțâială:

-- Soro! N-oi fi nebună să te măriți cu dobitocul ăla!...

-- ... Îl... iubesc!...

Ce să-i spun, că-i proastă?!?...

-- O să-ți facă viața amară, ție și copiilor, dacă o să aveți așa ceva!...

-- ... Nu pot să-l las, că mi-a zis că-și ia zilele, dacă-l las!...

Mi-e clar! Circar!...

Nu știu cum, de ce, chestii, dar, surpinzător, iar mi se scoală...

O fut de o îndoi, vreo oră și, la final, nu-i iert nici curul...

Fițe, figuri -- știți voi, femeie futută cu ora, cu vreo opt orgasme, nemulțumită?!?...

Eu știu c-am futut-o de-am rupt-o, făcându-i plăcere!...Mergem la depozit -- ne întâlnim cu nenea...

E rupt!

L-a ținut baragladina cu care s-a dus, treaz, toată noaptea -- se pare că n-are antrenament pentru de-astea...

A fost o săptămână mișto - mi-am tras, cu ajutorul tovului de la partid, trei saci cu cartofi de cea mai bună calitate -- trec pe la socri, pe la mama, apoi ajung acasă. Avem cartofi pentru toată iarna...

Cum spuneau? Deși se fură la greu, niciodată nu lipsește nimic!...

Deh, timpuri, vremuri, chestii, socoteli!...

Scorpio58
Scorpio58
26 Urmăritori
Te rugăm dă o notă poveste
Autorului i-ar plăcea feedback-ul tau.
  • COMENTARII
Anonymous
Our Comments Policy is available in the Lit FAQ
Împărtășește această Poveste