Milena

Face o pauză:

- ... Auzi, sunt foarte obraznică dacă te rog să vii diseară la opt să mă iei de aici?

- Sigur, puiule, nici o problemă!...

- ... Dar, fii atent! Nu mă plimbi, nu-mi dai să mănânc! Vreau cu totul altceva!

Încep să râd:

- ... Așa, pe burta goală!?!...

- O să mănânc aici, la spital, așa că ai grijă și tu de tine. Bine?

- OK!

O las și plec la birou, unde, normal, ajung foarte devreme...

Seara la șapte eram deja la spital- de data asta nu pentru Milena, ci ca să-i fac o vizită lui Bogdan.

Apariția Milenei pur și simplu nu mi-a dat timpul necesar să-i fac vreo vizită...

L-am găsit în stare bună și... înconjurat de multă atenție.

Chiar m-a întrebat în ce relații sunt eu cu domnișoara doctor, că mereu se interesează de el, trece pe la el, vorbește cu asistentele și cu infirmierele să aibă grijă de el, chestii.

Medicul chirurg care l-a operat i-a pus și o poreclă - din „băi pilosule" nu-l scoate, însă i-o spune cu simpatie...

A naibii, gagica, mie nu mi-a spus nimic despre ce „tratament" îi aplică amicului meu!...

............................................

De fapt, pe la șapte și jumătate m-a găsit în salon la Bogdan.

N-a avut nici o jenă, văzându-mă acolo, să vină la mine și să mă sărute și... nu pe obrăjori!

Să fi văzut ce fețe au făcut pacienții din salon, inclusiv Bogdan, căruia, nu cu mult timp în urmă îi spusesem că este o... prietenă!...

A plecat, s-a dus să se schimbe, apoi am ajuns acasă.

N-am apucat să intrăm bine pe ușă, că a și trecut la dezechipare - aproape că mi-a fost greu, om cu armata făcută, să țin pasul cu ea!...

Mă întorc, vine în goană spre mine și-mi sare-n brațe, înconjurându-mă cu brațele pe după gât și cu picioarele pe după șolduri:

- Hai, iubire, aruncă-mă-n pat și pedepsește-mă, că azi-noapte nu te-am terminat ca lumea!

Mă sărută cu foc.

O susțin de bucile curului, o las ușor în pat, apoi o ajut să se întoarcă pe coate și genunchi.

Doamne, e inundație!

Nici nu apuc să intru bine, că o simt cum termină.

Se întoarce cu fața spre mine:

- Toată ziua n-am putut să mă gândesc decât la tine! Chiar m-am temut să nu fac, naibii, vreo greșeală!...

O iau la pompe și o țin așa vreo jumătate de oră.

Dupa vreun sfert de oră, îmi iau inima-n dinți și-mi apropii degetul mare de gaura curului ei.

Nici măcar nu tresare.

O masez, mai finuț, mai tare...

Adun salivă în gură și o las să se scurga pe deget - mă simte, așa că respiră și mai tare decât până acum.

Nu întreb nimic, ci pur și simplu încep să-i introduc degetul în gaura curului.

Se întoarce și, zâmbind, în glumă, îmi spune:

- Bine că nu sunt constipată și nici nu am diaree!...

Nu comentez, ci o pompez în continuare, ținându-i degetul bine înfipt în curuleț.

După cum se manifestă, sunt sigur că-i place!

În sfârșit, explodez - terminăm amândoi.

Mergem la baie.

Îi aplic, din nou, tratamentul cu lufa - e leșinată de plăcere...

De data asta, însă, când îi ajung la lindic, mă oprește:

- Nu, că deja sunt satisfăcută, după ziua de ieri și de adineaori, așa că ar trebui să mă freci cam mult ca sa mai reușesc să termin, iar după aia o să am probleme, pentru că o să fiu iritată...

Las lufa și o iau cu degetele - aici nu trebuie să-mi dea ea instrucțiuni.

În cinci minute de... „cântat la pian" pe lindicul ei, mă prinde de păr și se cutremură:

- ... Băi!... De-abia mă mai țin pe picioare!...

Ajunși înapoi în cameră, ne „cantonăm" pe fotolii și bem puțin, apoi fumăm câte o țigară...

Mi se uită în ochi:

- ... Am văzut că... ai „curiozități" de-astea. Să știi că înainte de faza cu steriletul, ăla era unul dintre locurile de descărcare a spermei - dacă-ți place și vrei, să n-ai nici o jenă, că... sunt obișnuită...

Într-adevăr, după ce ne-am futut în seara respectivă bine de tot, la al patrulea număr am trecut și la „ușa din dos".

A fost minunat.

....................................................

Fără să fie o relație exclusivistă, am stat cu Milena câțiva ani buni.

Ne-am înțeles foarte bine.

Nu știu dacă și cu cine s-o mai fi dus și ea, că nu i-am cerut niciodată socoteală.

Eu, însă, sigur mă „orientam", mai ales când știam că are gărzi.

La câteva luni după ce ne-am cunoscut, am reușit s-o conving să-și scoată steriletul.

Am „bombardat-o" cu atâta documentație despre efectele adverse posibile, încât, într-o zi, venind la mine, mi-a spus:

- Sper că mai ai anticoncepționale!...

- ...?...

- Păi atâta m-ai futut la creier, că am ajuns să am și eu pitici!

Mi-am scos steriletul!...