Mirela și echipa specială 01

AVERTISMENTE

1. Text pornografic explicit, nerecomandat persoanelor cu anumite sensibilități.

2. SCENELE PREZENTATE SUNT ÎN ÎNTREGIME FICTIVE ȘI NU TREBUIE CONSIDERATE CA AVÂND VREO LEGĂTURĂ CU REALITATEA; NU ÎNCERCAȚI CEVA ASEMĂNĂTOR, EXISTĂ RISCUL DE A VĂ PUNE ÎN PERICOL SĂNĂTATEA!

PRIMUL CAPITOL

Bărbatul se răsucește în pat. Nu s-a trezit, este în acea stare de vagă conștiență când visul se diluează, iar realitatea încearcă să îl disperseze complet. Întinde mâna și, găsind doar cearșaful, deschide ochii. Într-adevăr, Mirela nu e lângă el. Se uită înspre baie, însă o vede așezată în ancadramentul ferestrei, cu spatele sprijinit în dreapta, un picior pe pervaz și celălalt ridicat, cu talpa pe cealaltă verticală a tocului. Fumează una dintre țigările ei lungi, subțiri și aromate, privind afară. Luna plină îi decupează silueta, dând totodată trupului ei gol o culoare ireală.

- Ce faci, nu poți să dormi? o întreabă.

Întoarce capul spre el și îi zâmbește.

- M-am culcat prea devreme și mi-am terminat porția pentru noaptea asta... Sper că nu te-am trezit.

Bărbatul se întinde.

- M-nu... Adică, nu direct. M-am trezit când m-am întors pe cealaltă parte și nu te-am găsit lângă mine.

- Aha! Am avut poftă de o țigară și n-am vrut să te afum.

Își ridică spatele pe pernă ca să o poată privi fără să își mai țină încordat gâtul.

- Nu știu ce naiba de gene ai moștenit, dar ești incredibilă! Bei, fumezi, îți abuzezi corpul în toate felurile, dormi doar trei-patru ore pe noapte și cu toate astea arăți impecabil...

Tânăra chicotește.

- Cred că nici mama n-ar fi-n stare să răspundă la-ntrebarea asta! Și mi-a plăcut partea cu abuzatu' trupului!

Stinge restul țigării și se duce la el; se așază în patru labe deasupra lui și murmură:

- Văd că silueta mea impecabilă te-a cam excitat... Având în vedere că o știi prea bine, să fi fost efectu' lunii?

- Sigur, s-a trezit vârcolacul din mine. O facem sau vorbim prostii?

- Cum vrei tu. Da' putem să vorbim prostii și-n timp ce-o facem, nu?

*

După ce ajung, aproape simultan, la orgasm, rămân îndelung nemișcați; într-un târziu, Mirela caută o poziție mai relaxată deasupra bărbatului, însă astfel încât să nu iasă din ea, și, cu unghia arătătorului, începe să deseneze cerculețe și spirale pe pieptul lui.

- Azi mă prezinți echipei, nu? întreabă.

- Așa am stabilit.

- La ce oră?

- Pe la unu; mergem în apartamentul ăla prăpădit pe care l-am închiriat vizavi de casa individului.

- Mmmh! Cât o fi ceasu'? (Înalță capul cât să privească afișajul ceasului de pe noptieră.) Mă-sa, e abia cinci... Vrei să mai dormi?

- Deocamdată nu mi-e somn.

- Ce-ar fi să-i chemăm mai devreme?

- Când ai vrea?

- Io știu... Pe la unșpe?

- Îi sun mai încolo și, dacă pot toți, facem așa.

Își freacă pisicește capul de umărul și gâtul lui, spunând:

- Auzi, tu chiar mă iubești atât de mult de-mi satisfaci toate capriciile?

- Ce întrebare tâmpită mai e și asta? Știi exact cât de mult te iubesc!

- M-mda, chiar știu. Mă întreb ce se alegea de mine dacă nu te-ntâlneam...

- Cine poate ști? Probabil făceai trotuarul pentru un pește care te bătea când nu-i aduceai destui bani.

- Posibil. Mai puțin partea cu bătaia! (Se rostogolește pe spate, apoi se ridică și se îndreaptă spre baie.) Mă duc să fac pipi.

- Ce-i cu tine de vorbești așa de elegant? se interesează el, schițând un rânjet.

Fata se oprește în prag cât să răspundă:

- M-am gândit să nu stric romantismu' momentului zicând: „să mă piș".

*

Toți cei patru cu care urmează să colaboreze au confirmat că pot ajunge la unsprezece. După ce au mai făcut o dată dragoste, au făcut duș împreună, apoi au mâncat de dimineață, iar acum Mirela se uită nehotărâtă în dulapul ei de haine - nu că ar avea multe dintre care să aleagă. Oftând, ia o bluză de mătase albă, o îmbracă, apoi îmbracă o fustiță strâmtă, ruginie, care depune eforturi disperate să îi acopere complet fesele.

- N-ai nicio fustă mai lungă? se interesează bărbatul.

- Zi mersi că mi-am pus-o!

- Mda, trebuie marcată ziua în calendar. (Se ridică, prefăcându-se că nu știe ce semnificație are gestul cu degetul mijlociu pe care îl face Mirela.) Mergem?

- Doar o clipă, să fac inventaru'!

Deschide poșeta micuță din piele și mormăie:

- Deodorant, batiste, spray paralizant, balsam de buze, pieptene, oglindă, pistol, telefon, aspirine, aparat pentru șocuri electrice, șervețele umede, pisica moartă a vecinilor... (Ridică fața, zâmbind încântată de glumă.) Cred că am luat tot!

Bărbatul clatină din cap a „multă minte îi mai trebuie" și pleacă spre garaj; fata îl urmează, lipăind desculță.

AL DOILEA CAPITOL

După ce parcurge rapid strada pe care locuiesc, automobilul intră pe o arteră destul de aglomerată și începe să se târască între celelalte mașini. Mirela se uită la ceasul din bord.

- Ajungem la timp? întreabă.

- Cred că da. Și dacă întârziem, ce-o să fie? I-am lăsat o cheie lui Paul, așa că pot aștepta înăuntru.

- Paul care e, moșu'?

Bărbatul zâmbește.

- Mda, ăla mai în vârstă. Da' moș nu-i. Cel puțin, nu încă.

Mirela rămâne pentru un timp tăcută, privind plictisită pe geam.

- Le-ai zis că trebuie să rămână acolo câteva zile, până suntem siguri că putem începe acțiunea?

- Da. Au fost foarte fericiți.

- Îmi-nchipui! Când le dăm și vestea bună?

Bărbatul îi aruncă o privire din colțul ochiului, mustăcind.

- Ești convinsă că o să se bucure?

Încruntându-se demontrativ, Mirela îi trage un cot în coaste. Nu prea tare.

- Măgarule! Cum ar putea să nu se bucure?

- Eu știu? N-am verificat dacă sunt toți hetero.

- Da, bine. Deci, când le zicem?

- După ce stabilim cum procedăm și care vor fi turele.

Virează pentru a intra pe strada unde își are individul cu care au treabă bârlogul fortificat și, când ajung în dreptul acestuia, bărbatul, asigurându-se că nu e nimeni în preajmă, bagă mașina în curtea interioară a imobilului parțial abandonat de vizavi, în care a închiriat apartamentul; s-ar părea că toți ceilalți au sosit deja, - sau, cel puțin, aceia dintre ei care au automobil, - fiindcă mai sunt trei mașini garate la adăpost de privirile aruncate din stradă. Perechea coboară.

- Sper s-arate cât de cât bine tipii - murmură Mirela în timp ce se îndreaptă către intrarea de serviciu.

- Are vreo importanță pentru tine? se interesează el, deschizând ușa.

- De fapt, nu - chicotește tânăra.

*

Sosiseră toți patru. Când cei doi intră, bărbații se ridică aproape în același timp - cu excepția lui Paul, care nu pare să se grăbească niciodată - și, mai fățiș sau mai discret, încep să o dezbrace din priviri pe Mirela. S-ar părea că sunt cu toții hetero...

- Salut! spune bărbatul. Ea e soția mea, Mirela.

- Salut, băieți - le zâmbește soția lui, Mirela.

Paul, ajuns în mod bizar în fața celorlalți deși s-a ridicat ultimul, face prezentările:

- Încântat de cunoștință! Mă numesc Paul și, deși poate nu par, sunt specialist în... să-i zicem persuasiune...

La șaizeci de ani, Paul e seniorul trupei. De înălțime potrivită, dar cu un trup atletic, are mai puțin păr alb decât soțul Mirelei, mai tânăr cu zece ani decât el. Specialitatea lui - convingerea încăpățânaților prin orice mijloace.

- „Micuțul" ăsta e Stan, - rânjește specialistul în persuasiune, - expertul în computere...

Stan, un brunet de treizeci și opt de ani, e construit ca un taur - unul cam obez, ce-i drept - și puține firme pot sta liniștite dacă vrea să le viziteze rețelele securizate.

- El e Jean, care se ocupă de tot și de nimic...

Jean este un mulatru de douăzeci și cinci de ani, înalt și dotat cu mușchi fabricați în mare măsură la sală. Nu are un rol bine definit în echipă, ocupându-se de tot ceea ce nu pot - sau nu vor - să facă ceilalți. Când nu dispare el știe unde, obicei de care va trebui vindecat în cel mai scurt timp.

- Iar puștiul e Florian, diplomat în încuietori.

Florian, mezinul echipei, - un băiat blond, slab și scund, plin de coșuri, cu ochi parcă mereu speriați, - susținea că are douăzeci de ani, însă când soțul Mirelei i-a cerut carnetul de șofer, a început să dea din colț în colț. Abia a împlinit optsprezece. Cum a reușit la vârsta lui să devină specialist în sisteme de alarmă și încuietori e un mister pe care bărbatul nu intenționează să îl dezlege, nefiind adeptul eforturilor inutile. Ceea ce contează e rezultatul.

- Bun, acum că a aflat și Mirela cine sunteți și ce-i de capetele voastre, așezați-vă ca să discutăm planul de acțiune - preia soțul ei comanda până nu începe Paul să se creadă vreun vlăstar de șef.

Continuând cu toții să admire anatomia tinerei, Jean și Stan se așază pe canapeaua cu piele tocită, Florian pe unul dintre scaunele desperecheate, iar Paul în fotoliul cu tapițeria ruptă mai peste tot, lăsându-l pe celălalt, o idee mai sănătos, pentru tânără. Ea, însă, își depune fundul pe masă.

Mirela e o „caucaziană" de douăzeci și patru de ani, minionă, - un metru șaizeci, - cu un chip superb, cu nas micuț, cârn, gură cu buze frumos arcuite și ochi verzi, mari și migdalați; părul drept, șaten roșcat, îl poartă lung până mai jos de umeri, cu breton lăsat peste ochi. Are sâni mari, „obraznici", talie foarte subțire, șolduri exact cât trebuie de largi, fese rotunde și picioare un pic solide, dar sexy. Iar rolul ei în echipă - în afară de a-l convinge pe individul din casa de vizavi că a întâlnit fata ideală - îl vor afla puțin mai târziu.

AL TREILEA CAPITOL

Soțul ei se sprijină cu mâinile de tăblia mesei - după ce s-a asigurat discret că a fost șters praful de pe ea - și le spune cum a gândit prima parte a operațiunii.

- Așadar, - încheie după câteva minute, - vestea proastă e că vom rămâne aici până când suntem siguri că tipul este, într-adevăr, acasă și putem trece la partea a doua; din păcate, treaba asta s-ar putea să dureze câteva zile, fiindcă individul nu iese decât rareori. Doar câte unul dintre noi va putea lipsi, pentru scurt timp, și prin „a lipsi" înțeleg și somnul.

Cei patru schimbă priviri pline de entuziasm; probabil încep să aibă unele îndoieli că au făcut bine să se angajeze în afacere.

- Există, însă, și o veste bună! se grăbește bărbatul să adauge înainte ca zisul entuziasm să dea în foc și să îl stingă.

Îl fixează, curioși; el schimbă o privire cu Mirela și o întreabă:

- Le spui tu sau eu?

Tânăra face o mică strâmbătură ambiguă și răspunde:

- Spune-le tu.

- În regulă. (Se uită pe rând către fiecare dintre cei patru înainte de a continua.) Ca să nu vi se pară că timpul se scurge prea greu, Mirela vă va sta la dispoziție.

Patru figuri cam nedumerite sau, după caz, neîncrezătoare; Stan este cel care pune întrebarea:

- Cum adică, ne stă la dispoziție?

Mirela își depărtează coapsele pentru a-și expune pizda mare, cu labiile interne asimetrice ieșite în afară, și îi lămurește:

- Adică mă puteți fute oricând și oricum aveți chef.

*

- Interesant... - murmură Paul.

- Hmm! face Jean.

- Pe bune!? exclamă Stan.

Florian nu reușește decât să înghită în sec, dar ochii lui pironiți între coapsele Mirelei spun suficient; nu că ai celorlalți ar fi îndreptați altundeva.

Fata privește undeva pe deasupra capetelor lor, zâmbind puțin blazat; soțul ei își drege sonor glasul și spune:

- Ați aflat ce avem de făcut, din acest moment începem operațiunea; Stan, ești amabil să aduci geanta din portbagajul mașinii mele?

- Ăăă... da - răspunde acesta, luându-și cu regret ochii de la pizda Mirelei. Care-i a ta?

- Aia care se descuie când apeși butonul - îl lămurește bărbatul, întinzându-i cheia.

- A, da, sigur, scuze... - mormăie îmbufnat cracker-ul, luând cheia.

După ce Stan iese din apartament, Paul se interesează:

- Tu ești cumva actrița porno Mirela?

Zâmbind, actrița porno Mirela ridică arătătorul mâinii libere în sus, apoi îl îndreaptă spre el cu mișcare scurtă din încheietură și spune: „Bingo!"

- Nu te-am recunoscut de la-nceput pentru că în toate filmele în care te-am văzut erai tot timpu' complet goală...

- Hmm! face din nou Jean.

- Pot... pot să vă întreb ceva? zice cu glas sugrumat Florian.

- Sigur. Și poți să mă tutuiești.

Adolescentul își drege glasul.

- Am... am văzut și eu câteva filme de-ale dumneavoastră... (Mirela se încruntă ușor.) Adică, de-ale tale... Și... și într-unul dintre ele făceați... făceai...

Rămâne tăcut.

- Ce făceam? îl încurajează fata după un moment.

Florian clatină din cap și spune încet:

- Nu contează, era o prostie ce voiam să-ntreb...

Mirela ridică din umeri.

- Nu trebuie să te jenezi; în scurt timp o să devii și tu unu' dintre amanții mei, ce sens are să te rușinezi de-o femeie pe care-o fuți?

O sprânceană de-a lui Jean se înalță. Probabil în loc de „Hmm!" Sau poate drept aprobare. Florian, în schimb, se înroșește până la frunte.

Mirela schimbă o privire cu bărbatul ei, după care se duce în fața adolescentului și se lasă pe vine, punându-i mâinile pe coapse; el tresare și îi fixează mâinile fine, îngrijit manichiurate.

- Florian - spune ea încet - tu nu ai fost cu nicio femeie până acum, nu-i așa?

Și, înainte ca el să se dezmeticească, îi descheie pantalonii și îi ia pula în gură; în timp ce i-o suge, se așază în genunchi, își scoate bluza, apoi și fusta; odată complet goală, se apleacă mai mult, aruncând spre ceilalți o privire conținând o invitație greu de interpretat greșit; Paul își dă jos pantalonii și chiloții, se așază în spatele ei frecându-și pula și, după ce îi vâră în pizdă un deget, apoi două, trei și la urmă patru, își potrivește glandul între labiile ei, o penetrează și începe să o fută. Jean îi cere lui Florian să se ridice de pe scaun și să se așeze în genunchi, după care se așază alături de el, astfel încât Mirela să le sugă pe rând pulele. Stan tocmai s-a întors cu geanta și rămâne înțepenit în cadrul ușii, holbându-se la scena nu tocmai decentă; bărbatul îi ia geanta și cheia din mâini, iar tânăra îl invită cu un gest să se alăture și el grupului; Paul iese din ea și se duce să se așeze pe canapea; Mirela se așază în poala lui, cu spatele la el, luându-i-o de această dată în cur, Jean i-o bagă în pizdă, iar Stan și Florian îi dau muie. Mulatrul ajunge primul la orgasm, i-o scoate din vagin și, frecându-și-o, se duce să o stropească pe față; fata îi dă blând la o parte pe Florian și Stan, deschide larg gura și scoate limba; după ce Jean eliberează ultimul jet, Mirela începe să se miște mai puternic pe Paul; când simte că acesta se apropie de orgasm, se ridică de pe el pentru a primi și sperma lui pe față și în gură, apoi îi suge puțin pula înainte de a se întinde pe spate, cu picioarele larg desfăcute.

- Hai, Florian! îl îndeamnă, zâmbind, pe adolescent.

Acesta, înghițind în sec, vine deasupra ei, iar Mirela îl ajută să o penetreze, apoi își încolăcește picioarele peste mijlocul lui; în timp ce Florian fute prima femeie din viața lui, aceasta își dă capul pe spate și apucă în mână pula lui Stan, trăgându-l spre ea; cracker-ul i-o bagă în gură și începe să o reguleze la rându-i.

- VA URMA -