Roxana

Când eram mici, de vârsta grădiniței, mereu ne ciondăneam, pe tot felul de prostii - jucării, chestii...

Era în stare, ca fetiță, să-mi pretindă să-i dau mașinuța, sau tancul, sau camionul, orice!

Eu, în schimb, făceam câte o pasiune pentru păpușile ei...

La locul de joacă, ne articulam câte o lopățică în cap - o dată, chiar, ne-am aruncat cu nisip în ochi, unul altuia...

N-am mai repetat experiența, întrucât nu ne-a plăcut, nici unuia dintre noi, cu ce consecințe se lasă...

În fine, drumurile ni s-au despărțit, așa că nu ne-am mai întâlnit niciodată...

.............................................

Am vreo treizeci și cinci de ani și sunt mare director mare...

La un moment dat, constatăm că interesele firmei noastre ar beneficia de niște avantaje dacă am colabora cu o anumită firmă...

În fine, se fac conexiunile și stabilim o întâlnire de afaceri.

Cum ambele firme sunt de un anumit nivel, nici eu și nici ei nu cedează, în sensul că să mergem noi la ei, sau să vină ei la noi...

În final, apelăm la o sală de întâlniri de la un hotel - iarăși discuții - cine plătește!...

Hotărâm să vorbim cu ăia să împartă costurile în mod egal, în două părți și să emită două facturi, câte una pentru fiecare firmă...

Problemă rezolvată!

În sfârșit, vine și ziua Z și ora H.

Am grijă ca echipa mea să fie EXACT la ora stabilită - daca ei întârzie, n-au decât!

Punctualitatea este politețea regilor!...

De asemenea, mai este și semn de seriozitate...

Ca dovadă, practic, ajungem în același timp.

Noi, bărbații, le lăsăm pe doamne să intre primele, apoi, invitându-ne unii pe alții, aproape la modul caraghios, reușim să intrăm și noi...

În sală, totul este pregătit - băuturi răcoritoare, ceva fursecuri, nimicuri...

Vine și personalul, cu cafele proaspăt făcute...

The big chief la ei este... o doamnă!

Înaltă, zveltă, cu un păr șaten deschis, prins într-un coc, față ovală, nas drept și bine proporționat în raport cu ovalul feței, ochi ciudați, ba verzi, ba albaștri, de nu știi cum s-o descrii, o gură senzuală, un zâmbet cam tăios, dacă-l pot numi astfel...

Remarc fruntea înaltă, ca și a mea.

Despre sâni, în afara faptului că-i are, nu pot spune mare lucru, întrucât este îmbrăcată cu un deux-pieces, realizat dintr-un material lucios, în ape, care, în funcție de cum cade lumina, își cam schimbă culoarea...

Deh, ținută de fițe!...

Lasă, că nici eu, cu costumul meu Armani, nu semăn a tractorist!...

Oricum, înainte de a se așeza, nu pot să nu remarc ce cur mișto are și ce bulane bine croite!...

Nu știu ce, însă ceva, deși e vorba de afaceri, mă face să mă uit atent la ea, parcă amintindu-mi de ceva, destul de vag, de incert...

Observ că și ea se uită la mine destul de insistent, chiar dacă încearcă să ascundă acest lucru...

Încep discuțiile.

Ne futem în plezanterii, prezentându-ne fiecare firma, cifre de afaceri, profituri, căcaturi, că doar de-aia ne-am adus, fiecare, directorii economici.

Secretarele notează de zor, că doar trebuie să ne demonstreze ce eficiente sunt ele...

Una peste alta, când intrăm în subiect, este clar că ce vor ei, nu vrem noi și că ce vrem noi, nu vor ei!...

E perfect!

Fiecare echipă latră, mușcă, dă la gioale, calomniază chiar!...

Singurii mai reținuți în chestia asta suntem... ea, madame director și cu mine...

După o oră și jumătate de discuții - mai bine spus, scandal, îmi dau seama că, dacă mergem pe linia asta, o să colaborăm... din părți!...

O văd și pe madame director - Roxana - că este deja iritată și, lafel ca și mine, convinsă că discuțiile de tipul ăsta nu vor duce, în nici un caz, la vreun tip de colaborare...

Eu, fiind mai direct și... prea dur, după cum îmi reproșează maică-mea, om cu vastă experiență în operațiuni de comerț exterior, opresc discuția.

Propun, pe un ton amabil, să încheiem această „rundă de convorbiri", urmând să mă întâlnesc, doar eu și doamna director, să vedem dacă, totuși, putem ajunge la un consens...

Se face o liniște mormântală, aproape un minut.

În sfârșit, Roxana se hotărăște să vorbească - își dă acordul că ceea ce se întâmplă aici nu poate duce la nimic bun, apoi îmi propune să ne vedem diseară la un restaurant, însă, cu condiția de bază prestabilită, că plătim „nemțește", fifty/fifty.

Fac și eu un spirit de glumă:

- Ce bine! Deja îmi puneam problema cu ce bani îmi mai plătesc întreținerea!...

Din fericire, toată lumea râde, inclusiv membrii echipei „adverse"...

..............................................

Ajung la „cârciumă" cu cinci minute înainte de ora stabilită, iar un nene mă conduce la masa rezervată din timp.

La fix, apare și Roxana - mă ridic, dăm mâna, însă, de data asta îi fac figura și-i iau mâna și i-o sărut.

Nici una, nici alta, începe:

- Să știi că, din punct de vedere al cifrelor...

O opresc.

- Roxana, nu am zis să ne întâlnim ca să continuăm, sau, eventual, să repetăm ce s-a întâmplat astăzi, între „echipele" noastre!

După cum vezi, nu am la mine nici un dosar, mapă, laptop, sau altă prostie!...

Hai să ne relaxăm, să ne cunoaștem, să vedem cum o putem rezolva!...

Se uită, jenată, pe scaunul de alaturi, unde tronează o servietă destul de voluminoasă în care, sigur, are de toate!...

O las în pace și zic:

- Uite, mai întâi o să-ți vorbesc eu, despre mine. În condițiile în care n-ai vreun trecut dubios, poate că o să-mi vorbești și tu despre tine!...

Cum, din fire, sunt un tip meticulos și cum, oricum, vreau s-o impresionez, încep povestea spunându-i despre cartierul în care m-am născut.

Face ochii mari...

Ca să nu vă plictisesc, avem, amândoi revelația că... noi suntem cei care, cu decenii în urmă, ne-am aruncat cu nisip în ochi unul altuia!...

Ne ridicăm de pe scaune și ne îmbrățișăm.

Văzand ce fețe fac cei așezați la mesele din jurul nostru, ne distrăm copios și izbucnim în râs!...

În fine, ne așezăm, ca să nu vină șeful de sală și să ne „roage" să părăsim localul...

După o scurtă pauză, îi spun:

- Roxana, dacă în seara asta mai aduci vorba de business, mă duc la un magazin de jucării, iau o lopățică și-ți dau cu ea în cap!...

Râdem amândoi, cu poftă, făcându-i pe toți cei din jurul nostru, care afișează o anumită morgă, să pară și mirați, dar, mai ales, indignați!...

Povestim - povestim la greu, că doar avem ce, după atâția ani.

Eu, însurat, iubindu-mi nevasta, ea măritată, cu un soț pe care l-a iubit ca o nebună, dar care, de câțiva ani, se pare că nu o mai vede cu aceiași ochi, chestii...

Îi povestesc că nevastă-mea muncește enorm față de cât este plătită, însă din pasiune!...

Bărbatu-su este „înregimentat" politic și-și pierde timpul mai mult cu partidul, decât cu ea, însă... și-a găsit „refugiul" în business, așa că... asta este!...

Nu pot să descriu situația, însă pe amândoi, e clar, ne copleșește o anumită stare, de... magnetism, dacă mă pot exprima așa...

Când plecăm din cârciumă, este deja trecut de miezul nopții - stabilim, la inițiativa mea, ca a doua zi, dimineața, la ora zece, să fiu la ea la birou.

Fac și un spirit de glumă:

- Sper că ai cum să încui ușa de la birou!

- ...?...

- ... Păi, n-ai văzut și tu în filme?!? Dau oamenii jos tot de pe birou, apoi se urcă și fac sex acolo!...

Râde, nu se supără, dar îmi răspunde:

- În cazul ăsta, trebuie să amânăm întâlnirea, ca să am timp să chem un lăcătuș să-mi instaleze o încuietoare!...

Bag și eu textul ardelenesc:

- Lasă, dragă, mai întâi munca și după aia distracția!...

Râdem, ca niște copii tâmpiți ce putem să redevenim...

O avertizez că o s-o vizitez îmbrăcat în blugi, așa că va trebui să fie atentă, să nu mă dea personalul de pază afară din clădire...

Iarăși râdem...

...........................................

A doua zi, eu, om serios și de cuvânt, mă prezint la recepția firmei, îmbrăcat în blue jeans, cu o cămașă și o vestă gen cowboy.

Singura chestie care contrastează, este geanta diplomat...

Tipa de la recepție, însă, este deja instruită:

- A...! Dumneavoastră sunteți domnul pe care îl așteaptă doamna directoare!... Imediat!

Apasă pe niște butoane, sau dracu' știe ce și apare o tipă, tunsă scurt, atât la păr cât și la rochiță, care mă conduce...

Draft-ul de contract este deja făcut, urmând ca noi să stabilim ceva condiții, clauze, chestii...

În juma' de oră, o să râdeți, treaba-i gata, fără certuri, cocoșenii sau văicăreli.

O cheamă pe secretară și-i spune să-mi trimită, la firmă, contractul, să-l vadă și membrii echipei mele...

Întors la firmă, îl găsesc pe patron în biroul meu.

- Știi, drăgălașul de director economic, iar te-a reclamat! De data asta grav, că ai pactizat cu dușmanul!...

Mă uit la el, zâmbind:

- Vrei demisia mea?...

Patronul o dă în hohote de râs...

- ... Termină cu prostiile și... caută-ți alt director economic, că pe ăsta, sorry, tocmai ce l-am dat afară!

Degeaba perorez eu că... are și el copii, studenți, cheltuieli, chestii...

Îmi spune, dur și scurt:

- Trebuia să se gândească el singur la chestia asta, înainte să mănânce căcat și să-mi saboteze interesele!

.......................................................

Contractul s-a semnat, iar treaba a funcționat excelent!

O sun pe Roxana:

- Ce facem, ne uităm pe situații?

- Sigur că da! Vreun... sfert de oră e bine?

- ...?...

- ... Hai, măi, că i-am pus pe ai mei la muncă! Totul este sistematizat, de pricepe și Grivei, câinele comunitar!...

Iarăși mă duc la ea, la birou, nu înainte de a trece pe acasă, abandonând costumul și trecând la jeanși - a fost solicitarea expresă a Roxanei!...

Big surprise!

Roxana este într-un sarafan de blue jeans, de zici că pleacă la iarbă verde!...

Cifrele arată că profitul este cu mult mai mare decât cel estimat de noi! Suntem niște proști! Și unul și altul!...

Iau datele, le studiez, apoi o rog pe Roxana să-i spună secretarei să le trimită și la firma mea...

Se întoarce spre mine:

- Auzi, oare ce păcate avem noi, sau strămoșii noștri, de Dumnezeu nu ne-a lăsat să ne întâlnim înainte de a fi căsătoriți - și unul și altul?!?...

Răspund, „filozofic":

- Întortocheate sunt căile Domnului!...

Parcă se înnegurează...

Simt o anumită revoltă:

- În cazul ăsta, parcă m-aș da lui Satana!...

- ... N-ar fi mai bine să faci o pasiune pentru... Santana?...

Cu ochii în hârtii, îmi spune:

- ... Fii, te rog, băiat bun și... ia-o pe gagică și... du-o la munte, la mare, la iarbă verde - tu știi!...

Singurul meu comentariu este:

- De ce Dumnezeu nu m-ai avertizat?!? Băgam și eu un cort în portbagaj!...

Singura mea problemă, este soția - în rest, din partea patronului, n-am restricții!...

Roxana, la rândul ei, n-are probleme, întrucât, fiind afacerea familiei ei, singurul „barosan" e... tac-su!...

Sun la birou la nevastă-mea și, ca de nenumărate alte ori, îi spun că... dracu' știe când mai ajung și eu acasă!...

De data asta, am mustrări de conștiință, fiindca una este business-ul și... alta ceea ce, cel mai probabil, urmează să se întâmple...

Mai dau un telefon, la firmă, să-i comunic secretarei că... e liberă să facă ce vrea.

Biata fată! Mai are un pic și dă să plângă!...

- Hei! Potolește-te! E de bine, nu-i de rău!...

- ... Vai!... Credeam că mă dați afară!...

- Puiule, ai luat-o cu porcu'???

- ... Vă rog să mă scuzați!...

- Bine, hai, pa!...

Închid telefonul. Știu eu ce-o roade - se cam scăpa cu diverse informații la directorul economic, cel tocmai pus pe liber și... deh, musca, căciula...

.........................................................

Suntem la munte, la Slănic-Prahova, chiar în vârful muntelui verde, iar ideea că piatra poate să fie verde, o... fascinează...

În fine, coborâm de pe muntele verde și luăm masa la una dintre „băi", prevăzută cu restaurant...

Raportul calitate preț nu lasă de dorit, așa că... toată lumea este mulțumită.

Ajungem și la momentul „dur":

- Puiule, ce facem? Te duc înapoi, la București, acasă, sau... ne cazăm, ca niște golani ce suntem, pe acilea?...

O umflă râsul:

- Omule, ce vrei?!?... Să mă arunc pe spate și să-mi desfac picioarele în fața ta?!?...

- ... Bestie lățoasă și frumoasă! Mă „conrupi"!!!

- ... Phiu! Ce „conrupătoare" de minori sunt eu, iar tu, băiat cuminte, cu pula dedicată numai unei anumite pizde! Virginule!...

Râdem, amândoi...

............................................................

Găsim o locație civilizată - s-o vezi pe Roxana în activitate - ea vrea să vadă camera, să se uite pe fereastră, să încerce saltelele paturilor, chestii...

Deh, a absolvit, la ASE, Turismul!... Mulțumește-o pe asta dacă poți!...

Repet, șoptit, că bine era dacă aduceam și cortul cu mine...

O scot din sărite:

- Băi, nu mă face, că... acum mergem și cumpărăm un cort și tot ce trebuie!...

- ... Femeie, ce ai cu amărâții ăștia?!? Lasă-i!! Au ce au și fac și ei ce pot!...

- ... De-aia merge țara asta așa cum merge, că se găsesc unii ca tine să-i ia în brațe!...

- Bine, scorpie, gata, am înțeles!...

- Tu vorbești, scorpionule?!?... Sau îți închipui că nu ți-am citit dosarul!?!...

Mă umflă râsul:

- Totuși, dacă te hotărăști, poate afli despre mine lucruri care, sigur, nu sunt menționate în dosar!...

Mi se uită direct în ochi - practic, mă fute cu ochii...

- ... Bine, dacă vrei să stăm aici, no problem! Îmi aduc și eu aminte de anii adolescenței!...

Mă aplec și, șoptit, o jignesc, cu intenție:

- Bine, vacă bătrână și reformată!...

Nu pierde timpul - îmi articulează, prietenește, un pumn în stomac...

Comentez:

- Ce bine că nu avem și ceva nisip la îndemână!...

Izbucnim, amândoi, în râs, spre disperarea administratorului hotelului, pensiunii, sau motelului, sau ce draci poa' să fie rahatul de clădire din care face parte camera pe care ne-o pune la dispoziție...

Nu apucă să iasă bine țăranu' din cameră, că noi, deja, avem limbile îmbârligate...

Recunosc că sunt cam brutal cu sarafanul ei, însă nici ea nu se lasă mai prejos!

Tocmai ce a făcut să-mi zboare un nasture de la cămașă...

Chestia o cam îngrijorează, însă mă chinui să-i povestesc că nu-i problemă...

Aiurea!

Se duce dracu' tot romantismul și, în patru labe, căutăm afurisitul de nasture!...

În sfârșit, îl găsim.

Sună la recepție:

- Aveți vreo doamnă, domnișoară, femeie, în stare să coasă un nasture la o cămașă?...

Vine cineva, bate la ușă, iar Roxana, deja goală pușcă, deschide ușa doar cât să poata înmâna cămașa...

Iar ne luam limbile la trântă...

Mă oprește:

- Stai să vină papagalii cu cămașa - n-am chef să ne întrerupă de la chestii serioase!...

În nici zece minute, bate cineva la ușă...

Este o fătucă, cu cămașa mea...

De data asta răspund eu și-i dau fetii, drept mulțumire, zece lei...

Roxana mi se uită în ochi:

- Dacă golanul din tine-și închipuie că o să mă arunc, ca ultima curvă, să-ți sug pula, se înșeală amarnic!...

Trebuie să ajungi să meriți chestia asta!...

Mă umflă râsul...

- Puștoaico, crezi că... n-am futut fără să dau muie?!?...

Nu-i mai fac conversație. Cum este deja întinsă pe pat, o apuc de picioare, i le ridic și, fără vreo manevră de ghidare, îi nimeresc găoacea din prima!...

- ... Ahhhhh!!!... Ce ștremeleag mișto ai!...

- Hai, Roxi-foxy, ori ne futem, ori ce căcat facem?... Oricum ne-am compromis față de partenerii noștri de viață!...

Roxana râde de se strică:

- Băi!... Eu sunt o curvă... virgină!...

- ... Să vezi ce-mi bag eu pula-n virginitatea ta!...

- ... Vrei să vezi că nu te las decât să mă fuți în cur?... Pentru tine, sunt ... virgină! Muncește! Poate, într-un târziu, mă convingi!...

Ne tăndălim, ca nărozii!...

Săruturile noastre sunt... nasoale!...

Practic, ne futem, fiecare, gura celuilalt, cu limbile...

O țin de umeri și o strâng, dureros...

Mă prinde de coaie, apoi, își duce degetul mijlociu sub coaiele mele și mă masează...

Îmi spune, în glumă, sau, jumătate serios:

- Prima data, vreau să te termin... așa!...

Între timp, mă „lupt" și eu cu lindicul ei... Cred că o să reușesc s-o fac să se slobozească...

Suntem beți de nu mai știm de noi, însă nu ne lăsăm, nici unul și nici altul!...

Tâmpiți, ce mai?!?...

Nu știu când și cum i-am băgat-o, când și cum a terminat...

Cert este că ne simțim amândoi bine...

În baie, la duș, îmi spune:

- E... mai bine așa, decât cu... nisip în ochi!...

Da, numai că... am impresia că n-am mai apucat să ți-o scot și m-am scăpat în tine!...

Nu comentează și nici eu nu insist - cum ziceam, suntem destul de beți amândoi!...

.........................................

În sfârșit, e dimineață.

Mă întreabă:

- ... Tu mai știi ce-am făcut noi aseară?...

- ... Tot ce țin minte este că am ajuns la concluzia că e mai bine așa, decât să ne aruncăm nisip în ochi, unul altuia...

Se uită în zare, pe fereastră:

- ... Indiferent ce om fi făcut, tu... ai folosit... prezervativ?...

- Draci! De unde?!? Nici măcar nu am la mine!...

- Futu-te-n cap! Poate mă lași gravidă!...

- ... Păi... nu ești măritată?!?

- ... Ba da, idiotule, însă când mi-o ieși copilul tău din pizdă, cum crezi tu că o să mă creadă ăla că el este cel care m-a... însămânțat?!?...

- Lasă-l fă în căcat! O să se bucure și el că are un copchil frumos și deștept!...

- ... Aiurea!... Pe bune, dacă m-ai lăsat grea, să știi că divorțez!

- ... Femeie, dacă-ți închipui că eu sunt dispus să-mi las nevasta pentru tine, zău, îți faci iluzii!!!...

- ... Chiar dacă mă duc și-i spun ce-am făcut, noi doi, aici?!?

- Poți să-i spui și că am fost o lună la mare, sau la munte și că ne-am futut la greu, că eu tot n-o las, însă tu îmi vei deveni dușman!...

- ... Da, dar poate te lasă ea!...

- ... S-o crezi tu!...

- ... De ce dracu' vă iubiți voi doi așa de mult?!?

- ... Uite de-aia! Deoarece, pentru că și întrucât!...

- ... Deci, eu nu sunt decât o curvă!...

- ... Puiule, tu ești Roxana!...

- ... Sunt... o curvă proastă!

La faza asta, ce dracu' să-i mai răspund?!?

Ne îmbrăcăm și coborâm la micul dejun...

Totul se petrece într-o liniște stânjenitoare...

Ajunși înapoi la București, o las în apropierea casei ei.

Înainte de a coborî din mașină, îmi spune:

- Fii atent, în după-amiaza asta o să avem o cameră rezervată la hotelul Marriott - vreau să ne futem și noi, ca lumea, cu mințile limpezi, nu beți ca curcile!...

- ... Poate că vreau și eu să-mi fut nevasta!...

- No problem! Cu cât ești mai futut, cu atât o să mă ții pe mine mai mult, crăcită!...

- ... Japiță mică!...

- Care, măi, că sunt ditamai stricăciunea de curvă!...

...................................................

Ajung la Marriott pe la opt seara.

Roxana este încă la ea acasă - are bărbatu-su niște musafiri, iar ea trebuie să „facă față"...

În fine, în treizeci de minute ajunge - a luat un taxi, pentru că iar e... destul de beată!...

- ... Păi ce faci, femeie, nu era vorba că o facem pe... trezie?!?

- Hai că le cer ăstora un consomme și-mi trece!...

Oricum, stăm aici toată noaptea, așa că ar trebui să-ți avertizezi nevasta.

Beată, beată, dar încă gândește!...

Mă ascultă când vorbesc cu nevastă-mea...

Se uită în ochii mei și-mi spune:

- Javră ce ești! Ai vorbit atât de convingător, încât până și eu te-aș fi crezut!...

- ... Roxana, și-așa mă simt de căcat! Nu mai răsuci și tu cuțitul în rană!...

- ... Hai, măi, că abia aștept să mergem sus, să-ți iau pula-n gură, să mă fuți în cap, în capul ăsta de găină proastă!...

- ... Să-nțeleg că eu sunt... cocoș?!?

- ... Nu, ești... afacerea ratată a vieții mele! Sunt o proastă!...

-...

- ... Zău, n-are și nevastă-ta vreun motiv să-ți dea papucii?!?...

E clar că fata-i beată, beată rău de tot...

- Pui mic, hai să încercăm să ne rezumăm la situație, așa cum e ea!...

- ... Păi da!... Eu, curvă proastă, iar tu, un adulterin!...