Pana (de cauciuc)

Ghinionul a fost că, ajunsă acasă, a observat-o maică-sa, care, după ce a studiat problema, i-a articulat vreo douăj de perechi de palme...

Au durut-o atât de tare, încât s-a hotărât să-l lase pe băiat să se slobozească în gura ei, ca să fie sigură că nu se mai întâmplă accidente...

Pe soț l-a cunoscut încă din anii de studenție -- a fost dură tipa -- au plecat împreună de la petrecerea la care participau, l-a dus într-un parc, i-a dat jos pantalonii și chiloții și i-a făcut ce trebuie.

Tipul, săracul, era virgin, așa că a fost de-a dreptul șocat de ce i se întâmplă...

Cică vreo lună a trebuit să-l vâneze, pentru că fugea de ea ca de o stafie.

În final, ambițioasă, a reușit să-l prindă din nou.

După asta, n-a mai fugit, iar cu prima ocazie i-a dat și pizda, de l-a zăpăcit pe ăla de tot!...

La doi ani după evenimentele descrise mai sus, s-au căsătorit -- ea a fost cea cu inițiativa pentru că el, cu toate că e tobă de carte și foarte bun în domeniul în care activează, la capitolul ăsta e cam... moșmondel...

În ce privește copiii, vrea să aibă, măcar unul, dar vrea să aștepte ca mai întâi bărbatu-su să devină director general...

Deh, vorba lui taică-miu -- fiecare cu filoxera lui!...

Revenind la ce facem noi în clipele astea, simt că mă apropii de clipa supremă, așa că i-o scot, îmi scot și prezervativul, apoi o încalec peste piept și i-o bag în botic.

Are, o anumită grimasă -- multora nu le place gustul spermicidului din prezervativ...

Lasă, o lubrifiază un pic și-i trece gustul!...

Sunt gata! Mă simte, mă ia în gât și mă înghite!...

Sunt mămăligă!...

Mă întind pe spate și o ajut să se așeze cu capul pe pieptul meu...

Cred că ne-a luat somnul pe amândoi, pentru că atunci când mă trezesc este deja trecut de șase.

Se trezește și Laura și, văzându-mă ce fac, mă întreabă cât este ceasul.

Îi spun.

Nu pierde vremea. Mă apucă de pulă și începe, expert, să mi-o frece. Mai vrea un număr, cu siguranță!

Văzând ce prezervative am, mă roagă ca de data asta să folosim unul cu buline -- bubos, cum îi spun eu.

Îi fac plezirul fetei, dar după vreo zece minute mi se uită-n ochi:

-- Știu că-ți fac pagubă, dar, dacă te rog să-l scoți pe ăsta și să pui tot unul cu dungi, te superi?

Oare de ce să mă supăr?

Alea cu dungi îi plac mult mai mult...

În sfârșit, pe la opt, îmbrăcați decent, coborâm la micul dejun.

Nu e deloc timidă -- trece la negocieri, că ce-ar fi dacă seara ne-am reîntâlni, tot aici, la cabană, să repetăm ce am făcut aseară și azi-dimineață...

Asta, din punctul meu de vedere, înseamnă să-i trag o mare minciună soției, dar, după toate cele petrecute, ce mai contează?!?...

Dau un telefon acasă și-i explic soției că beneficiarul a avut nu contează ce probleme, fără legătură cu motivul vizitei mele, așa că mai stau o zi...

Nu este prima dată când se întâmplă, pe bune, astfel de lucruri, așa că nevastă-mea mă crede...

În fine, cu problemele rezolvate, cum Laura are bani la ea, plus pe card, la o adică, mergem și achiziționăm și patru anvelope, apoi ne ducem la vulcanizare, să le monteze.

Vorba Laurei:

-- Parcă și motorul toarce altfel!...

Nu vă mai povestesc, că n-are rost! Variațiuni pe aceeași temă!

Cert este că dimineața plecăm, iar la momentul când drumurile noastre se despart, oprim, coborâm fiecare din mașina lui, ne îmbrățișăm și ne sărutăm, conștienți fiind că nu o să ne mai întâlnim niciodată...

SFÂRȘIT